Se afișează postările cu eticheta daci. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta daci. Afișați toate postările

luni, 29 octombrie 2012

Romanitatea romanilor


Poate va intrebati de ce am hotarat sa scriu despre acest subiect cand se pot gasi o sumedenie de informatii pe net. Raspunsul este simplu: de aia, asa am vrut! Iar ca sa fiu si mai explicit, pentru a va determina, pe cei interesati, sa va documentati si mai mult, sa puneti mana pe o carte, doua trei si sa va formati o opinie proprie, sa adaugati cele spuse de mine si sa ma contraziceti.

Nu voi intra in detalii pentru ca nu sunt in masura, nu sunt istoric si nu le stiu pe toate; ci voi expune pe scurt. "Lupta ideologica" intre romani si unguri/maghiari, care au fost primii pe aceste meleaguri a dus, parerea mea la prea multa ura rasiala.
Robert Roesler a incropit pe la sfarsitul secolului XIX, teoria imigrationista conform careia poporul roman s-ar fi format la sud de Dunare iar tarziu [prin secolul XIII ar fi imigrat la Nord de Dunare.
Ca si argumente, printre altele, el vine cu urmatoarele:
-- disparitia si exterminarea dacilor in razboaiele cu romanii;
-- formarea poporului si a limbii romane la Sud de Dunare, dovada: cateva cuvinte asemanatoare cu cele din limba albaneza;
-- parasirea totala a Daciei dupa Retragerea Aureliana;
-- inexistenta izovoarelor istorice care sa ateste existenta dacilor pe aceste meleaguri;
-- etc.
La momentul respectiv, argumentele care au contrazis si demontat aceasta teorie, au venit imediat, printe aceste, merita amintite:
-- Columna lui Traian - dovada arheologica vie a faptului ca dacii nu au fost exterminati dupa razboaiele cu romanii. Alte dovezi: descoperiri arheologice, existenta in armata romana a unei unitati formata din militari daci, etc.
-- cuvintele romane asemanatoare cu cele din albaneza sunt pe fond tracic - Tracia avea o intindere mult mai mare in Europa, includea Dacia. Romanizarea propriuzisa este dovedita prin simplu fapt ca sunt dovezi arheologice care atesta viata urbana si rurala, aidoma Romei, la Nord de Dunare; precum si elemente crestine cu sorginte daco-romana.
-- Retragerea Aureliana a insemnat retragerea administrativa si militara; nu a fost urmata si de retragerea tuturor romanilor; dovada o reprezinta decaderea urbana si inflorirea zonei rurale, semnele crestine din secolul IV, podurile peste Dunare ale lui C-tin cel Mare [inceputul sec. IV].
-- Cronica lui Nestor si Gesta Hungarorum sunt doar doua izvoare istorice ce confirma existenta romanilor la Nord de Dunare, inaintea venirii maghiarilor.

Asadar, desi am fost intotdeauna la "rascruce de drumuri", la granita marilor imperii, in mai toate razboaiele dintre marile imperii, desi am fost "cu doua fete", ba cu unii si nu ne-a convenit si ne-am mutat in alta barca, desi am pierdut teritorii ... se dovedeste ca am fost aici din totdeauna si ne meritam soarta....

Va astept cu comentarii, pareri, sesizari, opinii...

duminică, 27 decembrie 2009

Religia dacilor


Din lipsa izvoarelor, s-au emis mai multe teorii cu privire la caracterul religiei geto-dacilor. Astfel, s-a tras concluzia ca religia geto-dacilor a fost monoteista, teorie respinsa insa de cvasitotalitatea cercetatorilor romani si straini.
Religia dacilor a fost politeista. Teoria care s-a impus si in istoriografia romaneasca actuala este aceea a politeismului geto-dacic, cu toate ca cercetatorii nu s-au pus de acord in totalitate cu privire la numarul, numele, caracterul geto-dacic al acestora (motivul este acelasi pe care l-am prezentat mai sus: lipsa izvoarelor istorice). Dacii credeau in nemurirea sufletului si considerau moartea ca o simpla schimbare de tzara. Conducatorul preotzilor avea o pozitzie importanta ca reprezentant al zeitatzii supreme, Zalmoxis/Zalmoksha/Zamolxis, pe pamant, fiind de asemena si sfatuitorul regelui. Cele mai multe informatzii despre religia dacilor le avem de la eternul si totusi actualul Herodot: Iata in ce fel se socot ei nemuritori. Credinta lor e ca ei nu mor, ci ca cel care piere se duce la Zalmoxis…". Zalmoxis, chiar daca a avut, intr-o perioada foarte indepartata, caracter demonic, htonian, in perioada de inflorire a civilizatiei dacice el avea cu siguranta caracter uranian, era zeu al cerului, cum a sustinut Parvan, nu al lumii subterane si al vegetatiei, cum sustine, de pilda, prof. I. Russu. (preluat de pe: http://www.crestinortodox.ro/geto-dacii/71848-zeii-la-geto-daci).
Un alt mare zeu dac, Gebeleizis/Nebeleizis/Gebelexis considerat zeu al fulgerului si al orizontului. Era reprezentat ca un barbat chipes, uneori cu barba. in perioadele mai tarzii ale existentzei dacilor, Gebeleizis pare sa fie confundat cu Zamolxis, ca zeu suprem. Dacii il onorau tragand cu arcurile spre a risipi norii aducatori de grindina.
Numele unui alt mare zeu vindecator nu este cu totul sigur. Derzis/Derzelos/Darzos a fost catalogat in urma analizaii etimologiei numelui ca fiind zeul puternic, energic, datator de fortza si sanatate, personificarea si ideal simbolic al acestor virtutzi apreciate si ravnite de traco‑getzi. Derzis era datatorul celui mai de pretz bun al oamenilor: vigoarea si sanatatea. Un argument ce sustzine aceasta teorie il constituie frecventza mare a inscriptziilor dedicate in localitatzile balneare din Dacia.
Lupul reprezenta simbolul inteligentzei, dreptatzii si nesupunerii, apare foarte des in viatza dacilor. Ei foloseau capetele de lupi si serpi pentru steagurile de lupta, sunetul produs in timpul alergarii amplificand rezonantza sonora.

Dacii obtzinusera deja un grad inalt de civilizatzie cand au fost intalnitzi pentru prima data de romani. Putem vorbi astfel destul de mult despre daci, religie si zeitatzile lor. Putem aminti si despre Preotii daci Dromihetes, Diupaneus, Deceneu erau alesi pentru ca ei puteau sa citeasca in viitor si sa prevada, cunoscand misterele lumii.