ÎNCRÉDE, încréd = 1. Refl. A pune temei pe cinstea, pe sinceritatea cuiva; a se bizui, a conta pe cineva sau pe ceva. 2. (Pop.) A avea încredere prea mare în sine. 3. A crede spusele cuiva, a da crezare.
DEZAMĂGÍ, dezamăgésc = A face pe cineva să-și piardă speranțele, iluziile; a deziluziona, a decepționa.
Cat de frumoasa ar fi viata daca nu ar exista atatea dezamagiri?! Pe langa sentimentele care ne cuprind, cel mai grav dezamagirea poate duce chiar la rani profunde.
In unele cazuri, persoanele la cere te astepti mai putin, probabil te vor dezamagi la un moment dat, probabil; si asta acutizeaza ranile asa cum am spus mai sus.
Pe cat iti doresti sa schimbi mediul inconjurator, pe atat Dumnezeu, cred ca doreste sa schimbe persoana noastra in contextul mediului in care traim. Mandria ce iti este calcata in picioare, lasa loc umilintei, ajutandu-te sa incerci sa urci pe o scara a valorilor si a moralitatii.
Boala trupului lasa loc unei boli mai grave, a sufletului. Bolile au devenit acum: minciuna, egoismul, slabiciunea sau placerea ce au luat locul adevarului, dragostei, a bunatatii si a pasiunii.
Daca e dureros cand esti dezamagit, infinit mai dureros este cand ajungi sa fi o dezamagire pentru tine si mai ales pentru altii. Viata e ca o cursa de masini, daca "alergi" singur sau nu ai copilotul potrivit, se poate ajunge cu multe rani pe suflet; fortele proprii se pot dovedi pe cat de slabe pe atat de trecatoare si nesigure.
Nu este o solutie sa fugi si sa te indepartezi de oamenii care te-au dezamagit, ci sa fi aproape de ei si sa crezi ca pot fi si buni!
"De nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru ceresc nu vă va ierta greşelile voastre."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu