Religia dacilor

Din lipsa izvoarelor, s-au emis mai multe teorii cu privire la caracterul religiei geto-dacilor. Astfel, s-a tras concluzia ca religia geto-dacilor a fost monoteista, teorie respinsa insa de cvasitotalitatea cercetatorilor romani si straini.
Religia dacilor a fost politeista. Teoria care s-a impus si in istoriografia romaneasca actuala este aceea a politeismului geto-dacic, cu toate ca cercetatorii nu s-au pus de acord in totalitate cu privire la numarul, numele, caracterul geto-dacic al acestora (motivul este acelasi pe care l-am prezentat mai sus: lipsa izvoarelor istorice). Dacii credeau in nemurirea sufletului si considerau moartea ca o simpla schimbare de tzara. Conducatorul preotzilor avea o pozitzie importanta ca reprezentant al zeitatzii supreme, Zalmoxis/Zalmoksha/Zamolxis, pe pamant, fiind de asemena si sfatuitorul regelui. Cele mai multe informatzii despre religia dacilor le avem de la eternul si totusi actualul Herodot: Iata in ce fel se socot ei nemuritori. Credinta lor e ca ei nu mor, ci ca cel care piere se duce la Zalmoxis…". Zalmoxis, chiar daca a avut, intr-o perioada foarte indepartata, caracter demonic, htonian, in perioada de inflorire a civilizatiei dacice el avea cu siguranta caracter uranian, era zeu al cerului, cum a sustinut Parvan, nu al lumii subterane si al vegetatiei, cum sustine, de pilda, prof. I. Russu. (preluat de pe: http://www.crestinortodox.ro/geto-dacii/71848-zeii-la-geto-daci).
Un alt mare zeu dac, Gebeleizis/Nebeleizis/Gebelexis considerat zeu al fulgerului si al orizontului. Era reprezentat ca un barbat chipes, uneori cu barba. in perioadele mai tarzii ale existentzei dacilor, Gebeleizis pare sa fie confundat cu Zamolxis, ca zeu suprem. Dacii il onorau tragand cu arcurile spre a risipi norii aducatori de grindina.
Numele unui alt mare zeu vindecator nu este cu totul sigur. Derzis/Derzelos/Darzos a fost catalogat in urma analizaii etimologiei numelui ca fiind zeul puternic, energic, datator de fortza si sanatate, personificarea si ideal simbolic al acestor virtutzi apreciate si ravnite de traco‑getzi. Derzis era datatorul celui mai de pretz bun al oamenilor: vigoarea si sanatatea. Un argument ce sustzine aceasta teorie il constituie frecventza mare a inscriptziilor dedicate in localitatzile balneare din Dacia.
Lupul reprezenta simbolul inteligentzei, dreptatzii si nesupunerii, apare foarte des in viatza dacilor. Ei foloseau capetele de lupi si serpi pentru steagurile de lupta, sunetul produs in timpul alergarii amplificand rezonantza sonora.

Dacii obtzinusera deja un grad inalt de civilizatzie cand au fost intalnitzi pentru prima data de romani. Putem vorbi astfel destul de mult despre daci, religie si zeitatzile lor. Putem aminti si despre Preotii daci Dromihetes, Diupaneus, Deceneu erau alesi pentru ca ei puteau sa citeasca in viitor si sa prevada, cunoscand misterele lumii.